RSS
Se afișează postările cu eticheta zambete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta zambete. Afișați toate postările

Sa stii ca...


Nici nu te urasc... Nici macar nu ma mai doare. Ce simt? Iti spun asa, pe rand: indiferenta, scarba, mila. Stiu ca cele din urma nu se combina prea bine cu indiferenta, dar nici nu ma chinui ca sa fiu scarbita de tine...

Cum sa spun mai pe scurt? In viata trebuie sa fii dezamagit si de persoanele in care ti-ai pus increderea in mod gresit, si sa fii placut surprins de persoanele in care n-aveai incredere...


Timpul si faptele imi triaza prietenii. Suna ca si cum mi-ar parea si rau... Intr`un fel, care e majoritar, ma bucur pentru ca eu nu stiu sa am descotorosesc de cei ce nu-mi vor binele, dar se pare ca vorba aia ca orice se intampla cu un motiv se aplica intocmai.

O sa uit cat mi-a pasat, o sa uit tot ce mi-ai spus- oricum nu mai stiu multe, o sa sterg cat mai mult din amintirile alea si-o sa am parte de o consolare speciala. Persoanele care isi vad de treaba lor si care nu si-o cauta cu lumanare unde nu trebuie,au prietenii aia speciali si calumea...

O dadui in frustrare.... Sunt o persoana foarte colerica si ma enervez destul de usor, dar am inghitit suficiente tocmai cu gandul de a imi controla emotiile de genul negativ.

Vreau sa-ti mai spun ca incep sa descopar fericirea dintr-o plimbare, dintr-un fum aruncat langa gard, dintr-o cafea, dintr-un zambet sincer,dintr-o carte imprumutata, din covrigii aia calzi de la colt, din drumul pana colea cu un prietem, din bere cu fetele, din filmul ala nevazut, din atatia ochi frumosi si sinceri, din lucrurile simple si n-o descopar singura, ci cu ajutorul prietenilor. Da, da, inca mai am... Surprinzator, nu? Dupa atatea faze de cacat, chiar e surprinzator... Si pentru mine.

Sunt mai ciudata, dar mi-e atat de biiiine... Pentru cei ce nu inteleg ii sfatuiesc sa inceapa sa sadeasca incredere in oameni, o sa invete multe dupa ce isi vor lua atatea suturi in cur si atat de putine recolte frumoase... Dar eu zic ca la final, atunci cand stai sa asterni pe foaia virtuala, totul capata un sens, iar faramele de regret dispar, pentru ca recolta aia mai mica umbreste, eclipseaza chiar amintirea urata si tot ce te-a durut.

Pastreaza`ti surasul pentru cand ma vezi, da-mi inca o imbratisare in care sa ma afund linistita, da-mi incredere ca eu am pierdut-o cu atatia ciudati si nu uita ca eu nu ma mai schimb in mai prost, in mai bine- te asigur!

Unde?


Am plecat. Si de acolo, si dintr`un vis, cam de peste tot. Am cam lasat lucruri in urma. Uneori mi-e dor, dar ma fura prezentul si ma tine bine si pana sa realizez eu ...e prea tarziu. Nu prea suport dorul. Imi provoaca un fel de stare ciudata, parca nici nu pot sa explic, dar e bine ca e scurta.

Pasesc usor, am grija sa nu te trezesc brusc. Vreau sa te trezesc usor, sa poti sa te trezesti cu un zambet inocent pe fata ta. Ai grija ce vorbesti, in special cand sunt morocanoasa ca s-ar putea sa ma plictisesti si sa vreau sa scap de tine. Oricum intr`un final se va intampla si asta, dar ai grija sa nu fie prea devreme. Sa stii ca si eu am mare grija ce fac, mai bine zis ce voi face.

Esti poate departe si uneori te simt mai aproape decat cred. Ochii tai spun mult mai multe decat buzele. Degetele mele adora sa se joace in parul tau, iar ochii sa te fixeze cu timiditate. Tine`ti vocea bine, nu vreau sa te ia gura pe dinainte niciodata. Eu fac asta, dar eu sunt copil, iar tu esti mai matur deact mine si poti sa ma corectezi pentru ca mie imi place. Intr`un fel ciudat si placut, poti face atatea lucruri pe care nu le-as face in mod normal. E anormal. Esti anormal cu mine, iar eu sunt mai ciudata fara tine.

Nu sunt frumoasa si nici perfecta in vreun fel si imi place ca nu ma minti, cel putin nu ieftin sau poate ma minti prea bine. Eu inca visez, chiar si cu tine, numai ca tu poti sa ma tii bine in realitate si totusi ma lasi sa fug oriunde isi doreste imaginatia mea. Esti singurul care stie ca in spatele copilului cu ochi mari si cu minciuni prafuite poate fii si un "om mare" si se descurca bine in rol...

Pare ideal pentru mine, dar nici macar nu iti doresti sa ma schimbi. Nu vrei sa ma imparti in picaturi si sa le ansamblezi altfel, vrei doar sa ma savurezi picatura cu picatura, in aceeasi forma. Un sarut de-al tau e mai pretios ca amintirea ce mi-o lasi, e logic, dar sa stii ca si amintirea imi tine de cald. Imi tine dorinta inca aprinsa, nu conteaza cati vor sa mi te stearga...si nici macar n-am nevoie de poze...

Uite ca cel mai important e ca nu imi spui cuvinte-n vant, niciodata" te iubesc", nu vreau niciun cuvant de-al tau irosit, vreau povesti din ochii tai si cuvintele doar sa completeze ce nu pot ochii spune.

Vezi bine cum sunt de prisos cuvintele...nu imi ajung nici sa te tin si nici sa te aduc.

Vand vise


NU sunt scumpe, ti le dau la un pret special. Mi-ajunge un zambet si ochii tai cu scantei de fericire. Am multe, iti ajung. Daca ma gandesc mai bine, sunt atat de multe ca si stelele. Iti vei alege cate vrei, iar eu nu voi ramane fara ele. Le am puse bine, nu le tin nici ascunse, dar nici asa sa le vada toata lumea, dar vreau ca tu sa iti alegi.
De ce insist atat sa iti alegi? De ce vreau sa iei din visele mele? Pentru ca mi se pare ca ai uitat sa zambesti din pricina viselor tale. Mi se pare ca ai nevoie. Daca nu vrei...nu e nimic, nu o sa ma supar pentru ca stiu ca te vei intoarce intr`o zi cand vei avea nevoie de unul dintre ele. Eu o sa incerc sa le pastrez mereu. Nu doar pentru tine, ci pentru gandul meu zburdalnic ce le creeaza aproape zilnic.
Vreau sa vad zambete...mari ca sa pot sa spun "Nu am de ce sa fiu trista, nu mai am ..." . Asadar, am recunoscut adevaratul meu motiv, si mai recunosc ca sunt o mica mincinoasa. Iti spun de acum, uneori o fac intentionat, iar uneori nu. Nu conteaza ce fac eu, vreau sa iti alegi unul, sa il tii bine si dupa sa zambesti...
Pe scurt, am spus...