RSS

Optimismul in culori


Drumul asta lung si rece il mai stiu... Vorbele astea triste, fara pic de entuziasm le-am mai auzit, iar pe tine te-am mai vazut, te stiu de ceva timp...

Vezi tu, toti incearca sa te-nvete ce stiu ei sau cum ar spune..."cum e bine", toti vor sa-ti taie aripile si sa nu te lase sa inveti sa zbori pana acolo sus, unde se simte aerul mai "racit" de amintiri neplacute si cu zambete facute pentru tine intr-o seara cu multe stele...

Culorile tale le-ai amestecat bine cu ale lui, iar acum iti place mult combinatia asta fermecata, din atatea nuante speciale si nu vrei si nici nu poti sa revii cu ale tale culori vesele...

O sa treaca totul, drumul asta o sa il asfaltez cumva. Stiu ca sunt cateva gropi...bine, recunosc Sunt mai multe gropi, dar pot sa le astup cumva. Eu inca mai cred, chiar daca uneori nu arat asta.

Nu e totul perfect si nici n-o sa fie, dar va fi atat de imperfect incat toti vor fi invidiosi pe faptul ca n-au gandit inainte si ca n-au stiut cand sa regrete. Mint. Nu toti, doar ei.

Eu si cu tine pe-un varf de toamna si totul va fi trecut. Toamna trecuta n-o va mai impovara pe actuala, iar ochii nu vor mai stii cum e ...Doar tu...

Cine a zis ca lacrimile sunt in zadar? Cine a zis ca rasul ingrasa? Minte, va spun eu. Totul e cu un scop, si nu neaparat sa te ingrasi. Totul duce la ceva, chiar si o lacrima gresita, ori un un ras zgomotos, nimic nu e in van.

Stiu ca am gresit si intr`un fel poate imi pare rau, dar n-a fost in zadar. Greselile mele demonstreaza ca sunt om, iar eu cred ca nu sunt asa mari greseli. Pentru mine reprezinta o maturizare, o debarasare de lucruri ori oameni inutili.( Nu ma refer la noutati, ci la multe si de demult.)

Si-o sa-nceapa primavara mai devreme decat ai preconiza...

Cu un cuvant sau doua mi-ai adus zambetu` pe buze...