RSS

Vis


Un tren spre iarna si spre sperante sparte. Nestiinta si lipsa de experienta.
Nu gaseste nimic. Doua bilete fara folos. Un rus glumet cu respect pentru acel ceva.
Inceput de octombrie. Drumul spre necunoscut e invaluit in fulgi de zapada, in fulgii lor, nu ai ei.
Totul pare ciudat, dar normalul se poate ascunde printre anormal cu putina vointa.
Verde. Verde ciudat, de o nuanta inchisa. Ochi in doua nuante. Acelasi verde si vesnicul caprui.
"Ai ochi frumosi..."
Si el, dar nu trebuie sa i se spuna. Cu siguranta stie, iar ea nu trebuie sa dea dovada de niciun strop de slabiciune.
Fiecare are un scop voit sau neasteptat. Unii merg mai departe, iar altii pana la capat. Biletul spre fericire are mai multe cartoane dreptunghiulare de clasa aII-a.
Acidentul e departe in amintire. Fulgii i-au impaienjenit ochii amintirii.
Ea nu pare singura, dar se comporta ca si cum.
Nu e la jumatatea drumului, dar s-a oprit...


Atat. Confuz, dar e vis. Si il dau, mie mi-a ajuns... E maleabil, se muleaza dupa personalitate...cred.
Cine ce imi da pe el?
Licitatia incepe de la un zambet .