RSS

Cu dus si-n ntors


E adevarat ca nu stim sa apreciem ceea ce avem... Se intampla des si cu totii o facem. Ma indoiesc ca exista cineva care sa nu fi gresit, sa fi apreciat ce avea si sa nu aspire undeva, unde isi doreste. Suna urat ca nu stim sa apreciem ce avem... E mai usor de digerat daca spun ca ne lasam oribiti de iluzii vechi, intiparite si visam in perspectiva, iar ceea ce e sub nasu` nostru, aici aproape il tratam ca pe ceva neglijabil.
SI in tema asta dispun de o multime de expresii auzite de ici, de colo si culmea surprizei (sau nu!) sunt adevarate... Chiar daca recunoastem sau nu...


Greseala principala a fost neincrederea cu care am trata. Ma obisnuisem sa nu cred, sa fiu mintita, iar cand inocenta mi-a zambit n-am stiut in ce sa ma incred: in experienta sau in ceea ce inima mea vedea. Si-am ales prost... Sunt om si am gresit. Poate data viitoare... Data viitoare voi dispune de alte ganduri, alte sentimente si voi face alta greseala.


Ne place sa suferim. Ne-am obisnuit ca dorintele cele mai mari le obtinem in timp, cu truda, cu suferinta, iar ceea ce e usor de obtinut e o iluzie, ascunde o farsa pentru a ne face rau, sa nu fie bine in final. Ne e teama. Poate d`asta. Nu vrem sa calcam gresit, sa "ne luam teapa", n-ar fi drept...
Ce e simplu nu mai are niciun farmec. La ce bun sa mai ai parte de ceva daca n-a fost prin munca grea?! E cu dus si intors... Si fiecare crede asa cum ii place sau crede dupa cum a patit-o...

Si acum...Acum nu vreau nici da, nici ba. E cu dus si-ntors. Presupun ca am gresit la momentu potrivit, am vazut ceea ce trebuia sa vad in doi ochi negri, ce am cautat sa vad. Ceea ce e bine.
Nimic nu-i pentru eternitate, ci doar pentru un timp suficient cat sa inveti. Si acum aveam cateva "lectii" bine pregatite si "temele" au iesit mai bine doar ca m-am pripit... Nu doar teoria aplicata e suficienta. Curiozitatea mi-e specifica si uneori e buna, dar de cele mai multe ori nu. Degeaba "teoria aplicata" era buna, daca erau curiozitatea si nerabdarea mai puternice. Curiozitatea a omorat pisica, iar in cazul asta...

Poti sa minti, dar fa-o cu cap si frumos. Nu imi spune ca nu-ti place sa suferi ca sa ajungi la ceva. Ai crede ca n-ai meritat... Stii pe cineva multumit? Nici eu, si tocmai d`asta am calcat stramb si eu...

Optimismul in culori


Drumul asta lung si rece il mai stiu... Vorbele astea triste, fara pic de entuziasm le-am mai auzit, iar pe tine te-am mai vazut, te stiu de ceva timp...

Vezi tu, toti incearca sa te-nvete ce stiu ei sau cum ar spune..."cum e bine", toti vor sa-ti taie aripile si sa nu te lase sa inveti sa zbori pana acolo sus, unde se simte aerul mai "racit" de amintiri neplacute si cu zambete facute pentru tine intr-o seara cu multe stele...

Culorile tale le-ai amestecat bine cu ale lui, iar acum iti place mult combinatia asta fermecata, din atatea nuante speciale si nu vrei si nici nu poti sa revii cu ale tale culori vesele...

O sa treaca totul, drumul asta o sa il asfaltez cumva. Stiu ca sunt cateva gropi...bine, recunosc Sunt mai multe gropi, dar pot sa le astup cumva. Eu inca mai cred, chiar daca uneori nu arat asta.

Nu e totul perfect si nici n-o sa fie, dar va fi atat de imperfect incat toti vor fi invidiosi pe faptul ca n-au gandit inainte si ca n-au stiut cand sa regrete. Mint. Nu toti, doar ei.

Eu si cu tine pe-un varf de toamna si totul va fi trecut. Toamna trecuta n-o va mai impovara pe actuala, iar ochii nu vor mai stii cum e ...Doar tu...

Cine a zis ca lacrimile sunt in zadar? Cine a zis ca rasul ingrasa? Minte, va spun eu. Totul e cu un scop, si nu neaparat sa te ingrasi. Totul duce la ceva, chiar si o lacrima gresita, ori un un ras zgomotos, nimic nu e in van.

Stiu ca am gresit si intr`un fel poate imi pare rau, dar n-a fost in zadar. Greselile mele demonstreaza ca sunt om, iar eu cred ca nu sunt asa mari greseli. Pentru mine reprezinta o maturizare, o debarasare de lucruri ori oameni inutili.( Nu ma refer la noutati, ci la multe si de demult.)

Si-o sa-nceapa primavara mai devreme decat ai preconiza...

Cu un cuvant sau doua mi-ai adus zambetu` pe buze...

Astenie de toamna?!


A inceput frigul. Nu-mi place... E mai bine cand e cald. Pot sa colind mult, peste tot si mai ales degeaba. Toamna e scoala si frig, deci scoala e frig... Sincer, la scoala nu e atat de frig, dar si la 7 de dimineata nu e chiar bine...

Cele mai potrivite melodii sunt alea emo. Emo zic toti, dar ele sunt doar pentru suflet. Ideea e ca te duc intr-o melancolie cu amintiri. Emoistii sunt foarte suparati in ultimul timp, dovada fiind tentativele lor de sinucidere care esueaza patetic.


Ce sunt planurile? Niste chestii, care te entuziasmeaza si te fac sa visezi ca sa ramai mai incolo cu buza umflata. Sunt aceleasi chestii care se darama la prima adiere...de toamna.


E atat de multa lume si parca nu mai stiu pe nimeni. Au toti o iubire de "toamna" care o sa se prelungeasca in mod sigur, pentru ca toamna nu-i ca vara. Fiecare cu ale lui, iar eu cu astenia asta.


Nu cred ca am nevoie de o mini vacanta sua de o adevarata vacanta. Le-am cam tot avut, dar imi lipseste "ceva"-ul lor...


Mi-am dat seama ca oamenii nepasatori duc o viata anosta, dar sincer vantul asta nu imi face bine nici la suflet, nici la minte si nici macar la ten.


O sa-mi amintesc pentru el... Si o sa-mi respect deciziile ...




"Fiecare gura de tarie ucide o mie de celule, dar nu-i nimic mai ne raman alte miliarde. Primele celule ucise sunt cele ale tristetii, asa ca dupa incepi sa zambesti larg, apoi urmeaza celulele tacerii si incepi sa vorbesti fara incetare, celulele prostiei si incepi sa spui doar lucruri destepte, iar in final celulele memoriei, doar ca alea sunt mai greu de ucis..."

Ganduri de octombrie

A venit timpul ala in care stii ca trebuie sa schimbi ceva ca sa nu ramai amortit intr`o seara rece.
Sa mergi cu amintirile prin ploaie, doar tu cu amintirile ... O sa-ti fie mai dor, dar va fi un el langa tine, iar daca nu il faci tu sa fie.

Un fum placut cu gustul de atunci, o bere pentru noi si sa ne mai amintim si alta data.

Ochii tai se incadreaza in orice peisaj, un cameleon pentru sufletul lui. Mai uita-te o data si spune ce culoare vezi?

Ce-am avut si ce-am pierdut? De ce n-ai grija de cuvintele tale? Le-ai imprastiat pe un drum uscat, fara lacrimi.

Iarna trecuta...Nu vreau s-o inlocuiesc cu alta. Vantul ala nu l-as schimba, iar ochii mei n-ar fi altfel nici daca as vrea.

Vartejul asta lexical l-a adus in trecere si mi l-a lasat sa ma doara probabil... Stii.. probabil e ceva care e mai sigur, asta spre deosebire de posibil care e mai mult nu decat da...

Toamna e scoala, toamna trebuia sa fii tu, toamna o facem cum vrem noi, doar da-ne curcubeul din cutie. Cutia cu amintirile de vara, ea are cele mai multe curcubee.

Vreau licoarea fericirii si fumul sperantei...cu tine . Nu-mi spune ca e tarziu, mai bine uita-te din nou la ceas.




De atunci, de mult, aproape acum

"Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie."



N-am iubit asa, dar totusi imi aduce aminte de tine. Si stiu ca n-ar trebui sau nici nu conteaza asta.

O sa tin cont pentru viitor? Chiar ai fost greseala? Tie ti-e dor vreodata?

Se pare ca mie da...Si se pare ca ochii ii simt ca atunci...Dar n-ai stiut nici atunci, nu sti nici acum.
A fost o prostie, o copilarie de vreo 16-17 ani, dar o vroiam pentru inca putin, iar apoi inca putin.


It seems like forever.

Nema inspiratie, doar amorteala datorata melodiei, dar vezi tu mi-e dor de tine si vine ziua aia...Si n-ai sa sti niciodata, crede-ma.

Am facut o promisiune....