RSS

Despre iubire


Sa fim sinceri si seriosi. Cu iubirea nu te tocmesti. Aici e vorba de singura magie umana, asa ca ori e alba ori e neagra.



Pentru fiecare exista o jumatate care o va face sa vibreze si ii va face fiecare gand sa tresalte la intersectia cu amintirile despre el, sufletul pereche. Notiunea asta de nu e ideala, nici abstracta, ci doar are legatura cu intelepciunea iubirii, trebuie sa-ti dai seama ce reprezinta pentru tine sufletul pereche si daca accepti asa ceva in viata.


Nu e vorba doar sa-ti doresti jumatatea, aici intervine "persoana potrivita la momentul potrivit" sau destinul. Poate ma pot numi o visatoare fara leac si cred ca mi se poate reprosa ca am citit prea multe carti si ca am vazut prea multe filme, dar realitatii ce-i poti reprosa? Oamenilor aia carora nu le pasa de restul, ci doar isi gasesc iubirea unul in ochii ceiluilalt? Sunt aceia ce par lipiti, ce respira parca in acelasi timp, ce stiu sa-si ceara iertare si sa ierte. ce stiu sa zambeasca la incoltirea unu gand simplu, ce stiu ce e iubirea.


Nu poti sub nicio forma sa-i ceri cuiva sa te iubeasca, dar stiu si ca asta e primul impuls... Nu poti sa calci in picioare si sa strivesti inima ce ti-a fost daruita candva, caci iubirea nu e eterna daca nu e ingrijita corespunzator.


Iubirea-i ca o floare ingrijita de doi gradinari, dar care nu are absolut nicio legatura cu filmul indian. Are nevoie de multe, exact ca si o floare daca vrei sa fie frumoasa. Nu trebuie nici s-oo lasi sa moara, dar ai grija nici sa n-o sufoci.


Iubirea nu-i sub vreo piatra, ascunsa in vreo pestera ca s-o cauti ca pe-o comoara. Ea vine cand ai nevoie, nu cand consideri tu ca ai nevoie si pleaca cand o lasi tu, impreuna cu celalalt "gradinar". E o decizie ce va apartine si pe care o luati in mod voit sau uenori, inconstient si involuntar.


Si cel mai important lucru ar fi ca iubirea nu se descrie, caci n-are o forma stricta, ci doar se simte.

Aceeasi banca, in amintire


- Cred ca am stiut dintotdeauna. Pentru unii sperantele sunt doar ca sa fie, dragostea deloc si visurile se sfarama repede sub presiunea lacrimilor.


- Eh, hai ca exagerezi ca esti acum suparata. Stii si tu ca nu e asa. Lucrurile bune exista si soarele este tot timpul undeva, doar ca mai e si luna, mai sunt si norii, ploile. D`asta nimic nu e plictisitor, caci totul se alterneaza...una rece,alta calda.


-Una rece,alta calda zici... Nu ti se pare ca am un singur anotimp? Si nu e unul cald... E unul cu foarte multe precipitatii si-o raceala ma-nconjoara aproape tot timpul. Unde sa mai caut soarele, cand el fuge de mine dupa fiecare nor?


-Vorbesti numai prostii! Ar putea fi mult mai rau. Ce-ai zice daca n-ar mai fi niciun prieten caruia sa-i spui elucubratiile tale? Ce-ai zice daca niciun bebelus n-ar mai rade din toata inima cand il privesti? Ce-ai zice daca norocul nu ti-ar fi zambit la singurul tau vis? Ce-ai zice daca n-ai fi simtit niciodata atatea emotii de care ai avut parte pana acum? Nu te suport cand esti in momentele astea fara rost, mie-mi placi cand esti aiurita, increzatoare, independenta, curioasa, cu toate zambetele-ntrunul, cu ochii sclipitori de viata si cu un bat cu multa vata de zahar in brate.


-Ai dreptate! Uneori chiar am nevoie sa aud lucrurile astea si ma bucur ca esti tu tot timpul alaturi de mine ca sa faci asta de cate ori e nevoie. Multumesc, stiam eu de ce te iubesc...



Banca din acelasi parculet unde vantul nu e rece si fumul capata cel mai bun rost, unde amintirile au fost ravasite de atatea ori, unde toate visele plamadite in realitate s-au transformat. Banca de liceu...