RSS

Curcubeu


Sa ai totul si sa pierzi intr-un minut. Sa desenezi un curcubeu si tocmai ploaia sa ti-l distruga... Si stii de ce? Pentru ca era desenat. Nu s-au distrus culorile, ci s-au accentuat, au capatat alte nuante... Ploaia mi l-a spart in bucatele...in zeci de bucatele, care par ca nu se mai pot potrivii la loc.Par schimbate, parca ruptura le-a schimbat de tot... Si daca ma gnadesc bine, e normal... O ruptura, o durere te schimba... Orice lucru dureros te schimba. Nu ne place, dar asta e adevarul, iar in timp ne dorim sa fim ca inainte...


Mereu mi-am dorit un curcubeu. Al meu nu avea sapte culori, normal, doar era mai special. Mi-au placut lucrurile speciale mie...Si le-am distrus... Si acum o sa se trezeasca cineva sa imi spuna ca nu l-am distrus eu, ci ploaia. Eu am provocat ploaia, si aia tot a mea este...Tot a mea.

Oricat i-ar placea cuiva sa ramana copil, e imposibil... Faci parte dintr-o lume unde majoritatea se vor adulti, se vor destepti in cautare de vise pline de aur. Eu fac parte dintr-o lume in care mi-o desenam cum vroiam, pana a venit ploaia...Da, ploaia mea. Dau vina pe mine asa cum ar trebui sa faca un om responsabil. Imi asum vina si nu sper ca asta va repara curcubeul, ci doar ca se va oprii ploaia... Nu doar ca mi-a stricat curcubeul, dar ma raneste. Imi creeaza un gol in care toarna multa indiferenta si nu cred ca asta e o solutie pentru ceva.

E vara. Ploaia de vara face bine. Pentru multe. Si totusi vara apar cele mai multe curcubee, dar anotimpurile s-au dat peste cap si la fel si desenele mele, visele si sperantele... Sa inceteze ploaia sau sa-mi dea curcubeul...