RSS

Nimic... mai ciudat


Toate la timpul lor. O invalmaseala mare de ganduri si cuvinte nu dau aproape niciodata un produs bun. E nevoie de ceva claritate.

Problema e...ca sunt multe probleme. Daca le iei pe rand vei realiza ca nu prea au capat de linie, daca le iei de-a valma si le faci intr`un haos total, vei descoperi ca traiesti intr`un mod deloc plictisitor.

Ok. Recunosc. Sunt intr`o stare fara nume. Da. E un amestec ciudat de nostalgie, tristete, dor, cat si dorinta, poate si un strop de gelozie, dar toate presarate cu o multime de amintiri ce completeaza starea asta fara nume.

Si un fum ma aduce dintre nori. Asa era, nu? Ei bine, lipseste fumul din toate aspectele. De fapt, daca stau un pic sa ma gandesc s-a transformat intr`o ceata.

Ok, iar e trist. Am un bagaj de cuvinte..trist. Chestia e ca oricum nu citeste nimeni( partea asta chiar ma amuza). Tot blogul asta e continuarea caietului meu cu povesti si prostii. Sunt o egoista, dar se vede ca scriu pentru mine. Toata chestia cu scrisu` ma elibereaza de nervi si de multe ori ma face sa gandesc, sa abordez ceva intr`un mod mai calm(eu fiind mai agitata din cauza ADN`ului, cred).

Vreau o pauza, dar de la ce? Inca nu fac nimic. Vreau o pauza de la lume. Am incercat sa o iau, dar atunci cand esti prins prea bine e greu sa scapi. 

Nu e nevoie de multe ca sa mi se deschida starea asta pe care o alung mereu cu un zambet tamp. O intamplare, o ceva pe care nu-l realizezi, dar crede-ma ca faci parte, sau poate e doar melodia de vina,ori o poza, ori un mesaj, un telefon. Ideea e ca ...nu e nicio idee, e vorba de absenta unei acele imbratisari.  

Nu am potrivit cuvintele, sper sa o fac data viitoare. Pana atunci, melodia...