RSS

Aparent, cu iluzii zbor!

N-o sa fie nimic verde, asa cum imi doresc. Viata mea, sub toate aspectele n-o sa aiba nuanta aia de verde smarald sau de verde primavaratic.

Parca lucrurile vor sa capete un contur de pe acum si mi-e teama de forma pe care mi-o doresc sau mai bine zis, daca imi doresc acea forma.

Deja stiu ca nu voi avea cariera aia stralucita, prea putini o au, stiu ca dragostea adevarata n-a fost conceputa pentru mine sau mai bine zis, am idolatrizat-o eu intr-un mod gresit si mai stiu ca totul e o ruleta ruseasca si ca sunt putine constante si pe langa multimea variabilelor, apar mereu altele mai ciudate si mai multe.

Si observ cum las viitorul sa-mi domine intr`un mod negativ prezentul...

Prezentul e nebun si ciudat. Nu-mi pasa mai de nimic, ajung dintr`un loc intr`altul, prietenii i-am pastrrat, iar unii i-am pierdut, dar mi-am facut altii in schimb si sa zicem ca, surprinzator El era cam sub nasu` meu si eu il cautam in amintiri. Gresit, dar incerc sa indrept greseala si sa nu fie ca la inceput, ci doar sa fie frumos si real.

Daca as vrea sa-mi arunc visele in departare sau sa le ingrop undeva adanc, nu cred ca as mai fi eu, Asa cum cred ca n-as mai fi eu, daca efectul de turma, asta de la 17 ani, m-ar corupe. As fi doar o oaie, si eu..eu sunt ciudata, dar sunt EU. Eu sunt capoasa, repezita, nu sunt o buna oratoare, dar ideile mele sunt bune, caci sunt capoasa! Eu sunt rea uneori, dar nu vreau sa fiu luata drept proasta. Eu sunt colerica, dar langa el sunt linistita si cuminte. Eu sunt rece cu cei pe care-i consider o amenintare, dar atat de binevoitoare cu cei ce au ochii blanzi si in care vad "ceva". Si cred ca cel mai mult imi place cum sun langa el si cum ma face sa ma simt si nici macar nu stie ca face atatea...Eu sunt nimic si totul, eu sunt ceea ce fac si intotdeauna fac ceea ce vreau...



P.S. Ti-am spus ca nu intelegi, ar fi mai usor daca ai renunta, dar in aceeasi masura si las...






0 comentarii:

Trimiteți un comentariu